Amintiri estive....

A venit și luna septembrie. Avem cu noi un bagaj important de amintiri din vacanță, cât să ne țină cald până în sezonul următor. Sau, cel puțin, așa ar trebui să fie. 

Însă, știți cum se întâmplă. Primul val de frig ne ia prin surprindere, următorul ne răcorește și pentru puțin timp ne binedispune, iar al treilea deja ne-a deprimat.

sursa: 123RF.com

Unde e căldura verii cu imprimeuri florale și leagăne fierbinți? Cu înghețată colorată și bere la halbă aburindă? Cu briză salină și foșnet umed de pădure...

În fine, știți despre ce vorbesc atunci când rămâneți blocați, cel puțin opt ore, într-un birou modern cu conversații răstite și aparatură sufocantă.

Sperlonga Hotel Aurora

Acela este momentul-cheie, cel în care plănuim nu o crimă, ci o ...altă vacanță. Chiar dacă va fi să fie doar peste un an.

Dar este și un moment în care ne putem aduce aminte de ceea ce a fost frumos și creierul nostru a selectat ca amintire (pentru că, să recunoaștem, uneori ne-am plictisit pe plaja cu infinite castele de nisip sau în pădurea din care răzbătea la ora fixă tânguirea cucului ori bătăile regulate în lemn ale ciocănitoarei).

Așa că eu vă propun câteva imagini din vacanța mea la mare, într-o localitate pe care o ador și unde merg de nenumărați ani: Sperlonga. Este o bijuterie pe coasta lazială, un loc unde se respiră cu adevărat.

Sperlonga orașul vechi

Iar pentru gurmanzi (ca mine)

Sperlonga bar cofetãrie Delizie al limone

Restaurant Il Tirreno

Restaurant Il Tirreno

Super rețete pentru cine are ochi să vadă și spirit de adevărat cunoscător.

Mie nu îmi lipsesc...😉

Vouă?

Iar pentru coloana sonoră a lunii, ceva vintage: click aici.

O toamnă frumoasă!!!!

________________________________________

________________________________________________________________________________

Ricordi estivi

Settembre è arrivato. Già...

Abbiamo con noi una quantità significativa di ricordi di vacanza, souvenir per tenerci al caldo fino alla prossima stagione. O, almeno, così dovrebbe essere.

Ma sapete anche voi quello che succede. La prima ondata di freddo ci coglie di sorpresa, la successiva ci rinfresca e ci fa star bene per un po' e la terza? Beh, la terza, addirittura, ci deprime.

Dov'è il caldo estivo con stampe floreali ed altalene brucianti? Con gelato colorato e birra in bicchiere ghiacciato? Con brezza salina e umido ronzio della foresta ...
Insomma, sapete di cosa sto parlando, soprattutto adesso che siete bloccati, per almeno otto ore, in un ufficio moderno con conversazioni "vivaci" ed apparecchiature soffocanti.

Questo è il momento chiave, il momento in cui non si prepara un delitto ma... un'altra vacanza. Anche se si parte tra un anno!

Ma è anche un momento in cui possiamo ricordare ciò che è stato bello e che il nostro cervello ha selezionato come un piacevole ricordo (perché, ammettiamolo, a volte ci rompevano un po' quella spiaggia da infiniti castelli di sabbia e la foresta con il suo cuculo lagnoso o il picchio a colpi di martello).

Quindi, vi propongo alcune foto delle mie vacanze al mare, in un luogo che adoro e dove vado da tanti anni: Sperlonga. È un gioiello sulla costa laziale, un posto dove si respira...Per davvero!

E per i buongustai (come me) altre immagini....

Super ricette per chi ha occhi da vedere e spirito da intenditore.
A me non mancano....😉
E a voi?

E per la colonna sonora del mese, basta cliccare sul link di sopra. Vintage!!!

Vi auguro un bellissimo autunno !!!!

________________________________________________________________________

Summer Memories

September came...

We have a significant amount of holiday memories to keep us warm until next season. Or, at least, so it should be.

But, you know very well what's happening. The first wave of cold wind takes us by surprise, the next one cools us down and for a short time conforts us, and the third one? It have already depressed us.

Where's the summer heat with floral prints and hot swings? With colorful icecream and cold beer? With salty breeze and wet sounds of forest ...
You know what I'm talking about, especially now when you get stuck at least eight hours in a modern office with animated conversations (not always pleasant ones!) and suffocating electronic devices.

This is the key moment, the one when we plan not a crime, but ... another vacation. Even if we talk about next summer!

But is also the time when we remember what was beautiful and our brain selected it as a good memory (let's face it, sometimes we got bored on the sunny beach with endless sand castles or in the quiet forest with a cuckoo's whiner tune and a woodpecker's regular beats).

So, let's see some pictures from my holiday in a place that I discovered many years ago and I still adore it. It is a gem on the Lazio coast, a simple spot where you just.. breathe.

And for the gourmets (like me), other photos....

Super recipes for those who have eyes to see and a true connoisseur spirit.
There's no a lack of it in me.....😉
What about you?

And for the soundtrack of the month, something vintage. Just click above.

I wish you a splendid autumn !!!!

Bine v-am regăsit!

Ne-am întors, cred, cam toți de prin vacanțe.

Mai sunt unii care pleacă acum în căutare de locuri liniștite, de insule pierdute. Fericiți ei!

Noi ceilalți cu copii, căței, pisici și alte hangarale am umblat de nebuni pe plaje aglomerate, am montat corturi în pante abrupte, am mâncat pizza, înghețată și alte "delicatese" de vacanță.

Acum ne întoarcem la ale noastre și eu la ...Saigon.

Peste puțin timp începe școala și, cu ea, programul nostru în ritm sacadat precum roțile de tren: sculat, spălat pe dinți, mic dejun, drum la școală, treburi, muncă, drum la școală, teme, spălat pe dinți, culcat.

Iar în loc de fluierul controlorului de tren, soneria ceasul deșteptător.

Ne urnim mai greu, dar o facem.  De ce?

Simplu: pentru că e frumos. 

Orice început poate fi frumos. 

Orice anotimp își poartă în el propria rază de soare. Depinde de noi să o transformăm în lumină, să-i dăm cuvenita strălucire. Toamna este anotimpul culorilor, al viselor,  al rechizitelor școlare. 

Nu este loc pentru melancolii lungi, pentru depresii. 

Iar dacă ele ne încearcă, haideți la librărie să ne cumpărăm pixuri și creioane.

Nu reușim să scăpăm de tristețea ploilor lungi și a cerului plumburiu?

Soluția nu este o poezie de Bacovia꙳, nu....

Ci un film american, puțin mai vechi dar încă actual...

Un film cu multe nuanțe de culoare, cu straturi fine de umor și pozitivitate cât cuprinde.

Dacă nu l-ați văzut la vremea lui, acum este momentul.

Știu că mă repet, dar este filmul...toamnei. 

Aveți idei mai bune?

pentru trailer (prezentare): click aici

Iar pentru o Toamnă în New York un simplu click de mousse aici

________________________

(꙳) George Bacovia (1881-1957), poet format la școala simbolismului literar francez.

Plumb
Dormeau adânc sicriele de plumb,
Si flori de plumb si funerar vestmint --
Stam singur în cavou... si era vint...
Si scirtiiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, si-am inceput să-l strig --
Stam singur lângă mort... si era frig...
Si-i atirnau aripile de plumb.
 (1916)

___________________________

Happy to see you!_________________________

Everyone is back from vacation (at least, I think so!).

There are a few who are leaving now in search of quiet places, of lost islands. Happy for them!

We, the others with children, dogs, cats and some "stuffs", went crazy on crowded beaches, set up tents in steep slopes, ate pizza, icecream and other holiday "delicacies".

Now we're back to our business and me to ... Saigon.

The school will start soon and so our program in the rhythm of the train wheels: wake up, brush the teeth, breakfast, go to school, work, work, go to school, homework, dinner, brush the teeth, go to sleep. 
Instead of the train conductor's whistle, the alarm clock...
We're trying every time, harder and harder, but we're still doing it. Why?

Simple. 

source: Daily Express

Because it's so damn beautiful!Any start can be wonderful in its particular way.

Every season carries on its ray of light. It is up to us to turn it into a ray of sunshine, to give it the proper radiance. 

Autumn is the season of colors, of dreams, of school supplies.

There is no place for long melancholy, for depression.

And if the anxiety finds us, let's go to the bookstore to buy pens and pencils!

Can't we get off the sadness of the long rains? The sorrow of a sky in the colors of lead?

The solution is not a poem of Bacovia꙳, no way!...
There is an American film, an older one but still actual ...A film of many shades of color, of thin layers of humor and lots of positivity.

If you haven't seen it yet, now is the time.

source: Warner Bros.

I know I repeat myself, but it's the movie of the fall.

Any better ideas?

And, by the way, with two mouse clicks above you can see a funny trailer and hear a romantic <Autumn in New York>....

Have a wonderful week!
McL

______________________________________

(꙳) George Bacovia (1881-1957), Romanian symbolist poet

Lead

The coffins of lead were lying sound asleep,

And the lead flowers and the funeral clothes -
I stood alone in the vault ... and there was wind ...
And the wreaths of lead creaked.

Upturned my lead beloved lay asleep
On the lead flower ... and I began to call -
I stood alone by the corpse ... and it was cold ...
And the wings of lead drooped.
                                                 (English version by Valeriu Raut) 

Exercițiu de fericire...(2)

"Vine vacanța cu trenul din Franța", obișnuia să glumească bunicul meu.

Nu știu exact cu ce tren vine, dar simt că se apropie. O simt!

Așa că astăzi încheiem regulile noastre de fericire cu ultimele șase enunțate de Ilaria Vergine, psihoterapeut și analist bioenergetician:

7) Faceți ceva nou și diferit

Să ne jucăm un pic ne permite să ne apreciem mai mult, să ne dezvoltăm încrederea în propriile capacități și talente. Fără a îndrăzni să facem ceva nou, nu vom vom cunoaște (și nici lărgi) propriile orizonturi, nu ne vom dezvolta creativitatea.

Protagonista cărții  "Pentru zece minute"  într-un anumit moment al vieții întâlnește un psihoterapeut care îi propune să își dedice zece minute pe zi, timp de o lună, pentru a face ceva ce nu a mai făcut niciodată. Iar de aici încolo personajul începe să trăiască cu adevărat, punând în mișcare noi energii.

Exemplu: Haideți să facem ceva ce ne-ar plăcea și nu am încercat niciodată. Haideți să învățăm flamenco, să schimbăm traseul spre servici, să luăm bicicleta și nu mașina, să pregătim o rețetă de mâncare asiatică. 

8) Petreceți mai mult timp "deconectat"

A trăi fără internet în societatea noastră este aproape imposibil și, mai presus de toate, nu prea are sens. Tehnologia are părțile sale pozitive. Cu toate acestea, pentru a fi cu adevărat fericit, este important să nu abuzăm de  social media și să nu ținem chiar mereu la îndemână celularul. Riscăm să ne pierdem simțul relațiilor cu alții și, implicit, contactul cu realitatea.

Exemplu: Dacă în timpul unei cine oamenii își monitorizează constant telefoanele, există cu siguranță ceva în neregulă acolo. Același lucru este valabil dacă suntem la o petrecere și în loc să ne distrăm și să ne bucurăm de fiecare moment împreună cu ceilalți, facem fotografii cu singurul scop de a le posta pe Instagram. Aceea este o aparență, un gest ostentativ care nu are legătură cu fericirea. 

9) Găsiți timp și loc pentru a face mișcare, a respira și a descărca energia negativă 

Acumulăm stres și tensiune și trăim de cele mai multe ori în spații închise și haotice. Trebuie să ne recuperăm corpul, să îl simțim, să îl activăm. Totul prin mișcare. Mișcarea trebuie să devină o parte esențială a  rutinei zilnice, în aceeași măsură precum munca și somnul. Dacă mișcarea este importantă pentru sănătatea noastră fizică și emoțională, respirația reprezintă un "radar" care ne permite să înțelegem ceea ce simțim. Dacă suntem relaxați și calmi, respirația este ușoară, în timp ce în stări de emoție profundă devine mai rapidă și mai intensă. Dacă ne este frică, inspirăm continuu și, de cele mai multe ori, ne "ținem" respirația. Dacă suntem tensionați, respirația este superficială. Dacă ne "ascultăm", ne putem regla ritmul respirației și, prin aceasta, ne putem liniști.
Exemplu: Plimbare în parc, mers cu bicicleta, exerciții de yoga, alergare. Acestea sunt doar câteva exemple, fiecare își poate găsi propriul mod de a-și menține corpul sănătos și mintea activă. Dacă suntem foarte nervoși sau obosiți, să ne așezăm pentru o clipă, să pregătim un ceai din plante și să respirăm adânc: să redevenim conștienți de corpul nostru, de tot ceea ce simțim și trăim.

10) Nu fiți reținuți, declarați-vă sentimentele, arătați-le celor pe care îi iubiți

Se poate întâmpla ca din teamă, rușine, inhibiție, să nu putem exprima ceea ce simțim. Exprimarea sentimentelor ne permite să redobândim contactul cu noi înșine. Nu trebuie să ne fie rușine de sensibilitatea noastră, deseori când îi pierdem pe cei dragi realizăm că am greșit în a nu le demonstra afecțiune, în a nu le declara întreaga noastră dragoste. Emoțiile nu trebuie înăbușite chiar dacă sunt negative, cum ar fi furia sau tristețea. Ceea ce nu exprimăm direct se manifestă prin alte căi care nu ne fac bine nici fizic și nici psihic.

Exemplu: Să încheiem convorbirea telefonică cu cineva drag spunând te iubesc. Să spunem un te iubesc neașteptat părinților noștri. Dacă suntem triști sau chiar furioși din cauza unei discuții cu cineva anume, ignorând situația sau pretinzând că nimic nu s-a întâmplat, cu siguranță nu ne va face să ne simțim mai bine. Cealaltă persoană trebuie să cunoască adevărul, să fie parte în această stare de supărare.

11) Trăiți acum și aici, fără prea multe așteptări

Avem tendința de a ne face iluzii cu privire la alții și dacă ceea ce fac interlocutorii noștri nu coincide cu așteptările noastre rămânem profund dezamăgiți. Alteori, în loc să trăim în prezent, ne găsim prinși în capcana unor experiențe trecute sau ne proiectăm într-un viitor idealizat, pierzând din vedere ceea ce de fapt ni se întâmplă. Este important să ne "predăm prezentului", să renunțăm la control și să primim ceea ce vine chiar dacă nu corespunde schematizărilor noastre.

Exemplu: O femeie cunoaște un bărbat, îl place, dar așteaptă ca acesta să facă primul pas și să propună o ieșire in doi; așteaptă ca partenerul să-i dăruiască ceva unic, un cadou inedit; ar vrea să iasă undeva cu o prietenă dar așteaptă ca aceasta să o sune; se așteaptă ca șeful să o felicite și o doare că acesta nu o face chiar dacă poate își exprimă aprecierea în alt mod, oferindu-i un nou proiect de muncă. Trebuie să ne eliberăm de aceste scheme, altfel vom fi mereu dezamăgiți dacă cei din jur nu se vor conforma așteptărilor noastre.

Sursa: US - Wall Street Journal

12) Respectați-i pe alții, pretindeți respect și aveți încredere în intuiție

Să știi să spui nu, ce mare lucru!

Trebuie să  ne facem respectați, să nu acceptăm situații care nu ne convin. Numai așa ne vom putea apăra, vom putea stabili niște limite de apărare, niște hotare de nedepășit. Încrederea în propria intuiție este, de asemenea, extrem de importantă. Ca și în cazul animalelor - continuă psihoterapeutul - intuiția ne conduce și ne avertizează cu privire la prezența unor potențiale pericole. Să ne antrenăm să o urmăm!

Exemplu: În acest an am dori să facem o vacanță la munte, dar partenerul nostru preferă marea. Este momentul găsirii unui compromis și nicidecum al acceptării unei decizii fără a exprima măcar propria dorință. În ceea ce privește intuiția, să fim atenți la ceea ce simțim, la senzațiile noastre: corpul nu minte.

Acestea fiind zise, că suntem de acord sau nu cu sfaturile specialistului, că le-am pus deja  în aplicare sau nici prin cap nu ne dă să le urmăm, rămâne fix punctul de plecare: Fericirea.

Vă doresc să fiți fericiți mereu, în fiecare zi să vă luminați cu soarele și să vă liniștiți cu luna, să aveți pururea inima sănătoasă (și la propriu și la figurat!) și mintea ageră.

Vacanță plăcută!

Și nu uitați: 

Pentru  un pic de fericire muzicală: click aici

Exercițiu de fericire...(1)

Se apropie vacanța. Unele școli și-au închis porțile, altele mai au puțin. Asta pentru copii. Dar și noi adulții avem "momentul" nostru.

Vacanța este legată de sentimentul acela de libertate pe care ți-l dă marea, muntele, orice fel de excursie sau simplul fapt că nu pui de cu seară ceasul deșteptător (sau, mai nou, alarma celularului).
Iar sentimentul de libertate induce... fericire. 
Plecând de la această afirmație, m-am gândit să caut ceva interesant despre fericire. Mai ales că întâlnesc destui oameni cărora le este teamă să folosească acest cuvânt, în aparență simplu, absolut deloc sofisticat, pentru a-și descrie starea de bine pe care o trăiesc. Vorbesc despre noroc, despre un moment de grație, despre împlinire, satisfacție și câte și mai câte, dar nu vorbesc despre fericire.
Poate nu sunt fericiți sau, nu au înțeles încă ce înseamnă cu adevărat fericirea.
Sau, pur și simplu, nu știu cum să și-o făurească, să o modeleze un pic. 

Nu există o rețetă valabilă pentru toată lumea, dar cu siguranță există anumite comportamente care ne ajută să începem a ne  simți un pic mai bine cu noi înșine și cu ceilalți. Fericirea se poate practica zilnic, chiar este recomandat să o facem.

Ilaria Vergine, psihoterapeut și analist bioenergetician ne dă 12 reguli. 
Iată primele 6  :

sursa:123RF.com

1) Așezați-vă comod în situația dată

Dacă avem un scaun, putem alege cum să stăm. Unii stau cu spatele drept, alții preferă să se sprijine de spătar, eventual să își întindă picioarele. Modul în care ne poziționăm arată cât de confortabil suntem într-o situație și cât de mult spațiu ne permitem să ocupăm. Nu avem întotdeauna posibilitatea de a "schimba" scaunul (pentru a rămâne în metaforă), dar ceea ce contează este să ne ascultăm și să fim cinstiți cu noi înșine, alegând să facem mișcări care ne permit o anumită doză de confort.

Exemplu: Ești într-o relație în care nu te simți apreciat și te încăpățânezi să o continui numai din teama de a nu rămâne singur. Să te așezi confortabil înseamnă să înfrunți situația respectivă, să încerci să o schimbi, să găsești curajul de a modifica ceea se poate, să te confrunți cu partenerul și să îți pui întrebări cu privire la propriile așteptări și dorințe.

2) Ajutați "copilul interior"

Alexander Lowen, tatăl analizei bioenergetice, obișnuia să spună că "în fiecare dintre noi există un copil care a fost cândva nevinovat și liber și care știe că fericirea este un dar al vieții". Copilul interior este forța și încărcătura noastră vitală. Odată ce am crescut, avem șansa de a deveni "părinții" noștri, de a fi deveni mai puțin rigizi și de a fi mai deschiși către vocea noastră interioară pe care o neglijăm constant și care reprezintă cea mai autentică parte din noi.

Exemplu: Vreau să pornesc muzica și să dansez în cameră, dar nu o fac pentru că pierd timpul sau pentru că sunt prea bătrân ca să fac așa ceva. Ascultându-ne instinctul ne va face bine. Precum un părinte înțelept și afectuos, putem să-i permitem copilului din noi să se joace sau să-l liniștim și să îi dăm încredere în propria-i valoare atunci când răni mai vechi se redeschid.

3) Scrieți și focalizați-vă dorințele

Să ne găsim un mic spațiu pentru a scrie unde dorim să ajungem și care sunt obiectivele de atins. Un simplu moment de concentrare care ne permite o analiză profundă și ne ajută să înțelegem dacă suntem pe calea cea bună. Cu această ocazie putem recunoaște așa-numitele gânduri toxice și le putem imediat elimina.
Exemplu: Într-un caiet putem enumera ceea ce ne-am dori să facem, cum ar fi "ruta farurilor din Galicia" sau un curs de scufundări. La fel putem face cu gândurile negative de tipul "nu e bine așa cum sunt eu" sau "acea persoană are ceva împotriva mea". În acest fel vom ști pe ce trebuie să ne concentrăm și ce anume e necesar să eliminăm.

4) Practicați bunătatea

Pare banal dar  a fi buni cu ceilalți și cu noi înșine ne permite să renunțăm la anumite rezerve, să empatizăm cu ceilalți, să acceptăm anumite părți din noi care nu ne plac. Pentru a reuși este esențial să ne antrenăm compasiunea, iertarea, să nu rămânem ancorați în dureri și resentimente.
Exemplu: Să încercăm să ne scriem nouă înșine o scrisoare de dragoste în care să ne mulțumim și să ne iertăm lipsurile, sau să ne exersăm bunătatea printr-un zâmbet sau un gest amabil către un necunoscut.

sursa: The BridgeMaker

5) Bucurați-vă de lucrurile mărunte

Deseori considerăm că un anumit lucru ni se cuvine, că  reprezintă un drept de la sine înțeles și așa nu reușim să prețuim și să ne bucurăm de ceea ce avem. Recunoștința pentru ceea ce ne este dat să trăim este legată de ... fericire. Intrinsec și indisolubil. Este important să ne întoarcem la esențial, să ne lăsăm uimiți de frumusețea prezentă în viața noastră de zi cu zi.

Exemplu: Putem încerca să scriem unul sau mai multe lucruri pentru care suntem recunoscători sau, înainte de culcare, ne putem gândi la un eveniment plăcut care s-a întâmplat în timpul zilei: un apus de soare deosebit, un "mulțumesc" din partea unui coleg sau râsul năstrușnic al propriului copil.

6) Hrăniți-vă cu îmbrățișări și relații pozitive

Prieteniile pozitive sunt familia pe care ne-o alegem și, după cum arată o serie de studii, îi fac pe oameni fericiți, chiar mai fericiți decât obținerea unor rezultate academice. Desigur, cei care care ne iubesc sunt o hrană pentru viața noastră, un "balsam" care vindecă și calmează. În momente de tristețe căldura unei voci și o strânsă îmbrățișare sunt foarte importante. Tot la fel de important este să ne ocupam noi înșine de noi fără să ne simțim deloc vinovați că o facem. Merităm momente de pauză.
Exemplu: Dacă trecem prin momente dificile și ne simțim blocați în tristețea noastră, este important să știm să cerem ajutor, căutând mângâierea unui prieten. Prezența și îmbrățișarea lui vor fi fundamentale. De asemenea, trebuie să învățăm să ne "alintăm" un pic: o cafeluță într-un bar, o tunsoare la coafor, cititul unei cărți pe o bancă în parc, o muzică bună ascultată pe înserate, un masaj programat în ultimul moment...

Să nu așteptăm ca alții să ne "hrănească" cu pozitivitate.

(- continuarea săptămâna viitoare -)

"Fericiți nu sunt cei care au ce-i mai bun din toate, ci aceia care scot ce e mai bun din ceea ce au".

(Khalil Gibran)

O săptămână cu multă fericire!

pentru o doză asiatică de fericire: click aici

O zi...

Există zile care nu prevestesc nimic bun și, poate tocmai de aceea, o întâlnire plăcută, un loc încântător sau un amănunt inedit, creează un efect surpriză care se transformă într-o amintire de neuitat.

Așa s-a întâmplat aici, la Saigon, într-o duminică ploioasă, pe o stradă laterală dintr-un cartier  zgomotos și aglomerat. Scutere, camioane, autobuze. Ploaie torențială, cer fără speranță. 

Niciun taxi, personaje fără umbrele.

Iar peste drum de locul unei inutile așteptări, un restaurant cu specific vietnamez, L'Aura de Namky. O casă colonială liniștită și  demnă în mijlocul unei furtuni care agită copaci și brăzdează cerul cu linii luminoase, lungi și intermitente. Explozie tropicală ce se pregătește să-și atingă punctul culminat.

Traversezi și deschizi ușa. 

Te întâmpină un băiat și o fată, îmbrăcați în  costume tradiționale. Se mișcă ușor și vorbesc în șoaptă. Te însoțesc fără să îți impună un ritm, o alegere.

Iar tu aștepți din clipă în clipă să apară gazda, să ți se adreseze vreun scriitor contemporan cu Hemingway.

Te așezi la o masă apretată, cu farfurii și tacâmuri asortate în tonuri aurii. Cu pahare înalte și bețișoare decorate. Cu flori pastelate și lumânări exotice.

Iar totul ți se pare elaborat, delicat, elegant. 

Ploaia care lovește geamul cu atâta îndârjire își pierde importanța iar tu redevii protagonistul zilei. 

Al unei zile ploioase, dar calde, dintr-o frumoasă poveste saigoneză.

Vă doresc o săptămână cu întâlniri surprinzătoare!