Brrr...

 

A venit și frigul...Cel puțin la Varșovia.

Și ninge.

Iar eu îmi descopăr încă o dată trăsăturile contrastante. Am crescut într-o țară cu patru anotimpuri distincte, am prins ierni grele cu transport urban întrerupt, școli închise, sănii pe străzi și pe derdeluș, mâini înghețate lipite pe calorifere și mai înghețate, țurțuri la streșini, oameni de zăpadă și gheață pe alei.

M-am îmbolnavit în fiecare iarnă și primăvară, pacostea mea fiind gâtul. Am suportat cu greu frigul, a fost un calvar, mă târâiam cu ghiozdanul plin printre nămeți rugându-mă să nu răcesc, să nu pierd ore la școală și să nu ajung la inevitabila penicilină. 

Dacă mă vedea cineva ar fi crezut că nu eram născută în țara în care stăteam, nicio rezistență, nicio imunitate dobândită prin simpla apartenența la națiunea est-europeană, niciun pic de robustețe fizică căpătată în orele de sport din săli de gimnastică neîncălzite.  

Iar acum, când ninge aici și mă apucă groaza de temperaturile ce vor veni (căci Varșovia e nordică, nu ca Bucureștiul!), mi se umezesc ochii de plăcere. Mi-era dor de iarnă, de frigul ăsta uscat. Ridic ochii spre cerul care descarcă timid primii fulgi de nea și mi se pare că respir sănătate după tropicele cu soare arzător și căldură umedă. Am pielea poate prea uscată, dar respirația limpede după transpirația aia bolnăvicioasă care rămânea lipită de suflet.

Îmi pârâie oasele fiindcă sensibilitățile fizice nu dispar, din contră, se amplifică cu vârsta. Mă gândesc cu frică la iarna prea grea și prea lungă ce va veni, la vremea din Polonia pe care o descriu toți cu detalii apocaliptice (inclusiv polonezii).

Dar, măcar acum, pe moment, mă bucur.

Îmi va trece poate...Cine știe?

Brrr....

 

Octombrie

Nu știu de ce dar pentru mine luna octombrie are vocea lui Dolly Parton. Nu septembrie, nu noiembrie. Octombrie.
Miezul toamnei, luna în care de obicei debutează ploaia care ne va însoți constant până când iarna va deveni o certitudine.
Este luna nostalgiei. După ce în septembrie ne-am răcorit de arșița verii începem să regretăm plaja, șlapii, sandalele colorate. Vara s-a dus și nici măcar nu e Crăciunul.

Iar nostalgia pentru mine este o combinație de blondă spumoasă (și nu mă refer la bere!) cu muzică country.

Pentru cei care nu o cunosc, iată o scurtă prezentare:

Dolly Rebecca Parton (născută la 19 ianuarie 1946) este o cântăreață, multi-instrumentistă, actriță, autoare, femeie de afaceri și filantroapă americană. Munca sa artistică cea mai cunoscută este în domeniul muzicii country. 

Parton s-a născut într-o zonă rurală a comitatului Sevier, statul Tennessee, fiind al patrulea copil al lui Robert Lee Parton, un fermier care cultiva tutun, și al soției sale, Avie Lee (născută Owens). Plata doctorului pentru asistența dată la nașterea viitoarei vedete a fost un sac de fulgi de ovăz.
În primele sale cântece, muziciana a descris sărăcia lucie a familiei sale. Câteva dintre aceste melodii sunt "Coat of Many Colors" și "In the Good Old Days (When Times Were Bad)". Familia locuia departe de orice așezare umană, într-o cabană având doar o singură încăpere, la nord de Greenbrier Valley din lanțul montan Great Smoky Mountains, o zonă predominant penticostală.
Primele sale performanțe au fost în biserică, împreună cu familia sa. 
Dolly Parton a rămas un muzician extrem de sensibil, în multe dintre cântecele ei se simt nostalgia copilăriei, dragostea pentru familia sa numeroasă și curajul de a înfrunta soarta și de a-i ajuta pe cei slabi. 

Dolly Parton cântă despre noi, iar problemele de cuplu, de vecinătate, de izolare sau indiferență sunt oglindite în versuri de o rară frumusețe.
Vă propun trei piese care mie îmi plac nespus:
 (click cu mousse-ul pe fiecare titlu)

Coat of Many Colors 
Here You Come Again
DIVORCE
                                                                      

Ah, și dacă nu știați, I will always love you este melodia ei, preluată apoi de Whitney Houston. 
Să o ascultăm și în varianta compozitoarei (click aici). 

A venit definitiv toamna! Cu miros de fum și frunze umede.

Iar noi să o respirăm pe Dolly Parton.

___________________________
Non so perché, ma per quello che mi riguarda l'ottobre ha la voce di Dolly Parton. Non il mese di settembre e neanche novembre. Semplicemente l'ottobre.

La metà dell'autunno, il mese in cui inizia la pioggia che ci accompagnerà costantemente fino all'avvicinarsi dell'inverno.

È il momento della nostalgia. Dopo che il mese precedente ci siamo un po' rinfrescati dal caldo d'estate, si inizia a rimpiangere la spiaggia, l'infradito, i sandali colorati. L'estate è finita e non è nemmeno Natale.

E la nostalgia per me è una combinazione di biondo scintillante (e non intendo la birra!) e musica country.

Dolly Parton canta di noi. I problemi della coppia, del vicinato, dell'isolamento o dell'indifferenza si rispecchiano nei suoi testi di una rara bellezza. (vi propongo con link tre canzoni che mi piacciono assai!).

È arrivato decisamente l'autunno! Con la sua brezza di fumo e foglie umide.

E noi, allora, respiriamo Dolly Parton!

________________________________________

I do not know why, but for me October has the voice of Dolly Parton. Not the month of September and not even November. Just October.

 The middle of autumn when starts the rain that will constantly accompany us with winter coming.

It is the moment of nostalgia. After September, when we were a little bit refreshed from the summer heat, we start to regret beaches, flip flops, colorful sandals. Summer is over and it's not even Christmas.

And nostalgia for me is a combination of gleaming blond (and I do not mean the beer!) and country music.

Dolly Parton sings about us. The couple's problems, the neighborhood, the isolation or the indifference are reflected in her texts of a rare beauty (above,  links of three songs whose I'm quite a fan!).

Autumn has definitely arrived! With its breeze of smoke and damp leaves.

And, then, let's breathe Dolly Parton!

BUD's

Săptămâna trecută v-am scris despre opere nemuritoare, autori clasici și traducători mai mult sau mai puțin pricepuți. 

Săptămâna aceasta o începem...ușurel.

sursa: One Week In

În Europa s-a întors frigul. Ca în fiecare an, iarna mai dă o raită prin orașe și sate înainte de a se topi în primăvara ghioceilor sfioși și a zambilelor parfumate.

În Saigon zăpada face parte din vise sau din... amintiri.

sursa: xpath.co

Aici la tropice

toți căutăm să ne răcorim.

Și cum să o facem mai bine decât cu o înghețată?

Eu personal sunt o mare amatoare de înghețată italiană artizanală. Și știu lucruri interesante în domeniu. 

Cum ar fi de exemplu că înghețata industrială conține mai mult aer și mai multă apă, în timp ce înghețata artizanală se prepară din ingrediente naturale și de aceea este și sănătoasă. Aerul dizolvă gustul, ceea ce necesită utilizarea de mai multe grăsimi și substanțe artificiale, cum ar fi aditivi, coloranți, arome. Înghețata artizanală  are la bază laptele de vacă, iar concentrația de grăsimi este de doar 4-5% (față de 15-25% din produsul industrial).
O altă diferență este temperatura. Înghețata artizanală se servește la temperatura de 12 - 13 grade, în timp ce înghețata industrială este servită la 18 grade. 
Dar să nu mă întind...

sursa inintalia.virgilio.it

Cine a trecut prin Italia, faimoasă prin sortimentele sale de înghețată, știe despre ce vorbesc.  
În fine...

Aici în Saigon am descoperit o înghețată americană despre care nu știam nimic. În general evit înghețata asta dulce și untoasă, cupă de colesterol și diabet la preț de masă la restaurant. Iar Asia este plină de branduri americane în domeniu.
Numai că, zilele trecute, într-un centru comercial din Saigon am dat peste Bud's:

Una dintre cele mai bune înghețate din lume 
(Time Magazine)

Bud's Icecream of San Francisco, Vincom Saigon

Povestea Bud's sună cam așa:

În 1932, Bud Scheidelman și vărul său Alvin Edlin s-au angajat la o gelaterie unde lucrau după orele de școală. Primul loc de muncă le-a marcat destinul. Ulterior, și-au deschis propriul magazin de înghețată.
Când a izbucnit cel de-al doilea război mondial, ambii s-au înrolat în armata americană, părăsind temporar îndeletnicirea lor care devenise între timp o adevărată pasiune. În 1946, la încheierea războiului, Bud și Alvin au deschis un nou magazin Bud's Ice Cream în San Francisco iar la mijlocul anilor '50, când a apărut concurența exact peste drum de ei, Alvin a fost forțat să ia o decizie cu privire la viitorul afacerii. A decis să extindă Bud's Ice Cream, punând accent pe creșterea calității prin folosirea celor mai bune și mai proaspete ingrediente. Sloganul lor a fost și rămâne: "Cele mai bune ingrediente și mult mai mult din ele".

Așa că, încrezătoare, m-am lăsat și eu cucerită de gustul lor. Mi-a plăcut, deși nu pot zice că este chiar cea mai bună înghețată din lume.

Cei care mă citiți din Statele Unite ce părere aveți?
Știți mai multe despre această marcă?

Vă urez o săptămână frumoasă, cumpărați-vă un desert care vă place (ceva să vă îndulcească sufletul!), iar eu vă propun melodia potrivită aici.

   

Iarna cu ale ei probleme...

sursa:Thrilist

Iarna este un anotimp special. Are rolul său pe care nu prea îl înțelegi atunci când tremuri de frig în vreo stație de autobuz, când se întunecă prea devreme iar dimineața, pe întuneric, trebuie să te dai jos din pat și să începi ziua care se anunță mohorâtă și...înghețată!

Vietnam

Dar când te afli pentru mai mult timp într-o țară exotică (una dintre acele destinații pe care le visai cu ochii deschiși în timp ce îți dezghețai mașina), iarna își recapătă șarmul. 

sursa Sanihelp.it

O simplă poză cu  obraji împurpurați îți aduc în nări "parfumul" zăpezii. Și gata. Nostalgia te cuprinde.

Dar, ca să fim pragmatici iarna este și un sezon special pentru piele.

Iar eu am găsit un articol interesant pe această temă. Iată despre ce e vorba.

Sursa: Health Journal

Temperaturile scăzute, înghețul și vântul rece slăbesc sistemul de apărare al pielii care pierde progresiv lipide și substante nutritive. Pielea tinde să devină uscată, este deshidratată și mai puțin elastică. La toate astea adăugăm schimbările bruște de temperatură: dacă afară termometrul înregistrează temperaturi sub zero grade, în birouri și în case pot fi găsite microclimate tropicale. O astfel de schimbare termică bruscă duce la uscarea pielii, crăpare și rugozitatea localizată. Simțim cum pielea "ne trage", "ne mănâncă", apare descuamată și își pierde luminozitatea.

Tot la fel se prezintă și pielea corpului și, tot la fel, necesită o atenție specială în acest sezon. 

Pentru a-i preveni uscarea cauzată de schimbarea temperaturii, trebuie respectate anumite reguli, obiceiuri bune pentru menținerea echilibrului epidermic. 

sursa OK Salute

Antonino Di Pietro, dermatolog plastic, ni le reamintește: 

1. Camera trebuie aerisită dimineața cel puțin o jumătate de oră. Schimbarea aerului este esențială pentru un mediu sănătos, iar oxigenarea corectă este fundamentală pentru piele. 

2. Trebuie verificată umiditatea aerului din casă: un mediu prea umed sau prea uscat poate dăuna pielii și părului. Nivelul umidității trebuie să fie cuprins între 50% și 55%.

3. Temperatura din dormitor trebuie să fie în jur de 19-20 de grade și să nu coboare sub 16, pentru a se evita efectele negative, cum ar fi  uscarea pielii prin transpirație (fie ea caldă, sau rece). 

4. Nu trebuie să se doarmă cu sursele de încălzire în funcțiune. La trezire, pielea va fi uscată și lipsită de strălucire, cu aspectul unei epiderme deteriorate de factori externi. În plus, căldura favorizează apariția pliurilor și a micro-ridurilor.

Este esențial, totodată,  să ne concentrăm asupra protecției și hidratării  cu ajutorul unor tratamente specifice, diferite de cele folosite în alte perioade ale anului. 

sursa: woman&care

Cosmetica de iarnă pune accentul pe creme, balsamuri, geluri și uleiuri care previn deshidratarea printr-un dublu mecanism:

- hidratare pasivă, datorită uleiurilor și unturilor care reduc evaporarea naturală a apei din piele;

- hidratare activă, datorită umectanților care aduc un aport de hidratare, prevenind astfel uscarea pielii, senzația de mâncărime sau de "piele care trage". 

sursa 14 East Magazine

Momentul ideal pentru folosirea acestor produse este seara, după baie sau duș, dar se recomandă utilizarea lor  și în timpul zilei în biroul în care caloriferele funcționează la maximum, ori după un exercițiu fizic, pentru a rehidrata pielea și a o proteja de șocul termic produs de diferența de temperatură dintre sala de sport (sau biroul supraîncălzit) și mediul extern.

sursa NOAA

Acum că știm cum să ne protejăm, haideți la o plimbare prin parcul cu copaci albi și bănci tăcute.

O săptămână frumoasă, cu aer bun și zăpadă curată!

Și cu puțină muzică: click aici

Depresia de iarnã

autor Erin Hansen, pictor expresionist

La începutul lui septembrie am vorbit despre emoții de toamnă. Sau, astenie. Poezia lui Nichita, muzica lui Alifantis și rechizitele școlare ca antidot al depresiei. 

Dar toamna este doar începutul, o simplă tranziție de la vară la iarnă. 

De-abia am început coborârea spre frig și întuneric. Suntem doar în noiembrie!

sursa: Pinterest

Optimiștii vor spune că mai avem un pic până la Crăciun când facem sarmale și ne îmbrăcăm în roșu, culoare pozitivă prin excelență.

Roșul, se știe, este considerat un stimulent general, el provoacă, mobilizează, incită la acțiune, induce vitalitate, curaj și încredere în sine. Fiind o culoare caldă, puternică, intensă, energizantă, este indicată în cazul asteniei, dar și a răcelii sau gripei, a durerilor reumatice, a anemiei.

Sursa: Adevãrul

Toate bune, nimic de contestat, vor replica pesimiștii. Doar că sărbătorile reprezintă UN MOMENT dintr-un lung sezon de frig și izolare afectivă.

Depresia de iarna este cel mai des legată de scăderea volumului de lumină, scurtarea zilelor și lipsa mișcării fizice. 

sursa: CNN.com

Fie că vorbim de factori de mediu, sau psihologici (cei din străinătate care mă citesc știu mai bine decât alții semnificația cuvântului dor), tristețea vine și pune stăpânire pe tot. Și atunci ce-i de făcut?

Am citit niște materiale interesante pe această temă și vă propun câteva soluții. Unele sunt surprinzătoare, altele clasice. 

1) Înconjurați de "verde" 

Un studiu efectuat de o echipă de cercetători de la Universitatea de Stat din Washington a arătat că plantele nu doar ameliorează calitatea aerului, ci și măresc abilitățile de studiu, ridică nivelul de atenție, îmbunătățesc concentrarea, diminuează stresul, duc la creșterea productivității. Conform cromoterapiei, culoarea verde dă energie și calmează anxietatea.

2). Băi aromatice cu rozmarin Starea proastă și apatia pot fi îndepărtate cu o baie la care ați adăugat câteva picături de ulei esențial de rozmarin diluat într-o lingură de miere sau lapte. Este o rețetă simplă care permite distribuirea uniformă a uleiului în apă și, prin urmare, valorificarea la maximum a proprietăților sale de tonifiere și stimulare a circulației.

3). Full de vitamine 

Dacă simțiți în mod nefast schimbarea sezonului, va fi cu siguranță benefică o creștere a aportului de vitamina C și vitamina B6. Sunt cele care reglează metabolismul energetic, prin urmare deosebit de utile în cazul oboselii fizice și mentale. În plus, vitamina C (citrice, kiwi) fortifică sistemul imunitar, în timp ce B6 (linte, cereale integrale, ouă, banane) stimulează funcțiile creierului.

Dacă nu se ajunge la doza zilnică necesară, specialiștii recomandă și integratorii alimentari.

sursa: doc.ro

4). Automasajul

Toamna, pielea are nevoie de un impuls de vitalitate adică, simplu spus, de un aport major de oxigen. Pentru a i-l furniza, ajutând astfel  regenerarea celulară, o metodă eficace ar fi masajul cu cremă sau ser. Linda Rinaldi, facialist, explică cum se face: «Pornind de la baza gâtului, strângeți ușor pielea între degetul mare și celelalte degete, continuând cu mișcări simple dinspre interior spre exterior și în direcție mereu ascendentă».

Sursa: știri tvr

5). Combaterea sindromului de lene

Plimbarea în pas vioi, pedalarea timp de cel puțin o jumătate de oră, tonifică nu numai corpul, ci și spiritul. De fapt, în timpul unui exercițiu fizic, organismul produce endorfine, adică acele proteine prietenoase care ne scapă de frică, anxietate, depresie. Reglează anumiți hormoni și creează bună dispoziție. Fericire și relaxare.

Aceleași efecte, uneori chiar amplificate, se obțin cu dans sau cu o sesiune de gimnastică aerobică.

Sfaturile sunt multe, eu am extras câteva mai interesante.

Scenă din filmul Sunetul muzicii

Dar dacă am încheiat cu fericirea, eu personal mă gândesc și la o prăjitură de ciocolată, la puțin ardei iute într-un sos, la un suc de morcov cu ginseng, la o melodie de dragoste, la un film romantic, la o îmbrățișare dragă, la o mângâiere pe păr, la o adiere de parfum bun.

Voi la ce vă gândiți? 

Aștept eventuale răspunsuri aici, în cafeneaua noastră virtuală. Pe Facebook discutăm altele.

alexander-liberman-coco-chanel-paris-1951-courtesy-howard-greenberg-gallery

"Fericirea nu e altceva decât parfumul sufletului tău."

(Coco Chanel)

Pentru porția săptămânală de fericire muzicală, click aici

Un început bun!