Dincolo de ușã

 

În fiecare an, pe 26 septembrie se serbeazã diversitatea lingvisticã prin Ziua Limbilor Europei. Este un eveniment care, în afara de a încuraja învãțarea limbilor strãine, reprezintã o oglindã a ceea ce suntem și o percepție a ceea ce am putea deveni, lingvistic vorbind.

Ziua Limbilor Europei este în școala francezã un bun prilej de experiențe interesante.

Mai ales la ora de muzicã unde profesoara dã fiecarei clase o temã muzicalã specificã unei țãri.

Anul trecut cele douã clase corespunzãtoare nivelului de învãțãmânt al fiicei mele au avut de studiat douã cântece. 

A-ul, care nu era clasa fetei, a trebuit sã învețe  "Bella ciao", imnul rezistenței partizane în Italia, devenit mai apoi  simbol internațional al luptei împotriva oricãrei dictaturi.

B-ul, clasa ei, a avut de învãțat  Katiușa, faimosul cântec tradițional rusesc care ne încânta prin ritmul sãu popular și bravura interpreților și pe care, astãzi, nu îl mai fredonãm nici pe la colțul blocului.

Bine, ne-am zis. Anul acesta nu fost sã fie sã mergem pe partea italianã cãreia îi și aparținem. Va fi cu urmãtoarea ocazie...

Și a început școala. Din nou.

A-ul învațã Imnul național al Italiei (frumos, ritm și culoare).

B-ul, Imnul Național al Noii Zeelande. 

(Piesele muzicale au fost alese în funcție de țãrile finaliste la rugby.)

Disperare! Suntem tot la B! Nepotrivire, ghinion curat.

Dintre toate imnurile lumii noi avem de pregãtit cel al Noii Zeelande, care e o parte și în limba maori.

Mi-am imaginat evident, ca la rugby, ceva nedeslușit și primitiv.

În realitate, este o rugãciune (God Defend New Zealand - Doamne apãrã Noua Zeelandã) și, exact ca o rugãciune, are o linie melodicã simplã cu un ușor crescendo care ajunge direct la suflet și care nu îți mai iese din minte. Îl fredonezi și te încarci de frumusețea aceea fãrã zorzoane și tobe, de simplitatea unui cãntec în naturã, în fața lui Dumnezeu.

Ce am învãțat din asta? Cã nu degeaba povestesc aici.

Am învãțat încã o datã cã, dincolo de ușa casei, existã o lume care are multe nuanțe. Nu e lumea din capul nostru sau al altora, e o lume fãcutã din multe culori și contraste și, poate, tocmai de aceea este atât de interesantã. Este o lume care te poate nedumeri ori enerva, dar te și poate emoționa. 

Dirijorul Cristian Mãcelaru, directorul artistic al ediției din acest an a Festivalului internațional George Enescu, vorbea despre șansa copiilor sãi de a crește în diverse țãri și a cunoaște oamenii lumii noastre. "Cum poți iubi oamenii dacã nu îi cunoști?", spunea el.

Cum sã îi înțelegi și sã gãsești subiecte de conversație dacã nu te intereseazã altceva în afarã de ce ai tu în cap?... aș adãuga eu.

De aceea, în acest weekend, faceți-vã timp sã urmãriți podcastul Vorbitorincii cu invitat Cristian Mãcelaru. (sau, mã rog, o parte din emisiune, mãcar cea în care este prezent oaspetele). (click aici)

Și...

... ascultați Imnul Noii Zeelande. Aveți rãbdare pãnã la partea în englezã. Meritã! (click aici)

Mā te wā!

P.S. Pun un link și cu Imnul Italiei cântat acum mulți ani în calitate de Campioni mondiali la fotbal...ca sã ne asortãm în bucurie (click aici)

Sfântul Valentin pentru cei singuri

Astăzi este Sfântul Valentin. Da, cel cu inimioarele, cu îngerașii, cu baloanele. Dar și cel cu polemicile de tot felul (patriotice legate de Dragobete sau moralizatoare tip: "Iubirea se demonstrează tot anul, nu doar într-o zi").

Nu mai repet ce am scris odată și anume că Sfântul Valentin nu este o sărbătoare  păgână și nu a fost inventată de americani (cel mult comercializată de ei!). Povestea acestei zile este legată de un oraș italian și un sfânt ocrotitor al îndrăgostiților. Dacă vă interesează o puteți citi tot pe blogul meu, dând un simplu click aici.

Nouă oamenilor ne place să ne simțim iubiți. Indiferent cât de duri ne prezentăm sau cât ne prefacem de bine, acolo adânc în sufletele noastre există o colecție întreagă de balonașe roșii și pupături zaharoase. Și asta, haideți să recunoaștem, nu o putem simți și avea cu aceeași intensitate tot anul. Într-o zi da, dar tot anul balonașe parcă nu merge...

sursa foto 123RF.com

Așa că acest Sfânt Valentin ne leagă de lumea care iubește și ne conectează la borna pozitivă a bateriei noastre. Este o zi care exaltă frumusețea vieții, pacea, dragostea și armonia.

Și așa ar trebui să fie pentru toți. 

sursa Evening Standard

Chiar și pentru cei singuri.
Cum adică? 
Simplu. 

Când nu avem concretul, alegem spiritul. 
Spiritul acestei sărbători. Iubirea nu doar în ce primești, ci și în ce dăruiești. 

Cu alte cuvinte, dacă astăzi nu vei avea cutia cu bomboane sau florile dorite, dăruiește-le unei prietene. 

Așa a făcut o amică de-a mea. Singură de ziua iubirii a cumpărat un buchet de garoafe roșii pe care le-a oferit prietenei ei cele mai bune, o fostă colegă de universitate proaspăt divorțată și cu un copil de crescut.
În realitate, amica mea cumpărase bomboane fondante și un buchet de flori, dar fiindcă zahărul a fost dintotdeauna slăbiciunea sa, a dăruit doar florile și a păstrat pentru ea bomboanele. 
Concluzia? Cele două prietene s-au simțit iubite într-o zi plină de fluturași și inimioare și au serbat în felul lor Sfântul Valentin.
Acesta, cred eu, este spiritul unei adevărate Sărbători a Iubirii.

"Dacă ai un singur surâs în tine, dăruiește-l oamenilor pe care îi iubești."

(Maya Angelou)

Să fie cu noroc pentru cei singuri iar la anul... nu se știe!Buon San Valentino! 

Pentru coloana sonoră:

1. ceva un pic vintage (click aici )
2. preferatul meu (click aici)

Pentru cei care au citit și au comentat pe Facebook postările mele motivaționale, inaugurez o altă rubrică, separat, o Pagină de Dezvoltare Personală. Se numește Strategia Fericirii.
Voi cauta subiecte interesante, ilustrate de specialiști și dezvoltate și prin prisma propriei experiențe. Un alt subiect de dezbătut la cafeluță, cu pozitivitate și umor, fără încrâncenări și teoreme.
Daca vă place, vă aștept la discuții. Unde? Unde altundeva decât direct la rubrica cu pricina?
Haideți să sărim un pic din oala de ciorbă plină cu zarzavaturi de pe Facebook și de prin alte rețele de socializare.

Acolo punem ce ne place, aici discutăm cu ceaiul aburind în fața tastaturii.

Astăzi primul articol. Strategia fericirii: Relații sănătoase (click aici)

Ziua pãcãlelii

sursa: Ziua Veche

Chiar dacă vorbim de ziua de naștere a vreunei personalități sau de ziua internațională a păsărilor, 1 aprilie rămâne pentru întreaga lumea Ziua Păcălelii. O zi memorabilă care pune la încercare ingeniozitatea unora și răbdarea altora. O zi care stârnește râsete și, uneori, creează scurte momente de stânjeneală. 

Originea acestei zile este incertă. Unii studioși o leagă de Roma antică, alții de echinocțiul de primăvară și schimbarea calendarului.

Indiferent când și cum a apărut, Ziua păcălelilor sau a farselor îmbină tradițiile locale cu umorul specific țărilor care o sărbătoresc.

În Anglia, victima unei glume poartă numele de "nebun de aprilie", în Scoția "cuc" sau "prost" iar în Franța și Italia "peste de aprilie".

La români, Ziua păcălelilor s-a împământenit abia în secolul al XIX-lea, deși sașii și șvabii de la noi aveau mai demult o tradiție ca de 1 aprilie să-și facă farse și se păcălească unii pe alții.

Cert este că păcăleala de 1 Aprilie a devenit sport național iar mass-media a intrat în joc cu toate forțele. De-a lungul timpului au existat păcăleli celebre cum ar fi:

În 1957, BBC a difuzat o știre de trei minute în care se spunea că la o fermă din Elveția s-au obținut recolte record de spaghetti și arătau imagini cu paste făinoase recoltate din copaci. Știrea a fost atât de credibilă încât unii au cerut detalii legate de plantație și de unde ar putea cumpăra puieți.

În 1980, tot BBC a anunțat că legendarul ceas mecanic londonez Big Ben va fi înlocuit cu unul electronic. Informația a revoltat opinia publică britanică, o mulțime de cetățeni protestând față de acea decizie. Au existat și oameni interesați să cumpere bucăți din vechiul Big Ben.

La 1 aprilie 1983, agenția de stiri Associated Press anunța că profesorul de istorie Joseph Boskin de la Universitatea din Boston a reușit să stabilească originea “Zilei bufonului”. El afirma că bufonul Kugel de la curtea Împăratului Constantin s-a lăudat că ar putea conduce Imperiul Roman la fel de bine ca și stăpânul său.

Acestuia i-a plăcut ideea și i-a permis măscăriciului să se așeze la cârma țării o zi pe an, de 1 aprilie. Bufonul a decretat ca în acea zi să fie acceptate doar lucrurile absurde, dând astfel naștere tradiției păcălelilor. Difuzată de o asemenea agenție, competentă și serioasă, știrea a fost preluată de toată presa americană. Reporterul care-l intervievase pe profesorul Boskin a aflat, odată cu toți cititorii, că a fost păcălit, după ce Universitatea din Boston a dat un comunicat de presă prin care își cerea scuze pentru glumă.

În 1993, primăria oraşului Koln (Germania) le-a făcut o farsă celor care practicau jogging în parcul din centru. Gardienii i-au oprit pe alergători, spunându-le că vor fi amendați dacă nu se conformează unei noi legi care impune încadrarea alergătorului în limita de 6 km/h, nici mai mult, dar nici mai puțin. Motivul? O altă viteză ar fi deranjat veverițele din parc, aflate în perioada împerecherii.

Exemplele pot continua și sunt care de care mai haioase.

Sursa: Ziarul de Vrancea

Există și superstiții legate de această zi, cum ar fi:

Se spune că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că, altminteri, vei avea ghinion tot anul.

Dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei.
Să te căsătorești la 1 aprilie nu este foarte indicat. Bărbatul însurat în această zi va fi sub papucul nevestei până la sfârșitul vieții.

Copiii născuți la 1 aprilie trebuie să se ferească de jocurile de noroc care le pot ruina viața.

Indiferent de tradiții și superstiții, această zi este importantă și din alt punct de vedere. Este ziua în care nu ne luăm în serios sau, mai bine zis:

Mark Twain

Vă doresc un început de săptămână ușor și frumos și vă invit la o pagină legată cumva de farsă sau, mai modern spus, de fake news.

TERAPIA PRIN MÂNCARE: Farse...alimentare
(click aici)

Ziua "preferată"

sursa: SparkLife-SparkNotes

Toate statisticile din aproape toți anii și cu referire la mai toate generațiile duc la o singură concluzie:

ziua de luni este pe ultimul loc între zilele preferate. Serios? Nu mă așteptam! Glumesc, evident.

Or fi și unii care de-abia așteaptă să înceapă săptămâna, să pornească voioși la drum cu o listă lungă de lucruri de făcut, cu grijile inerente și lamentările copiilor care nu reușesc să se mai trezească pentru școală după ce și-au făcut un pic de cap în week-end.
Dar noi, ceilalți, facem parte din categoria "nu avem ce face, nu o putem evita". Lunea vine de fiecare dată, punctuală precum fiscul.

Trebuie doar să îi facem față. Nu de alta, dar e prima zi din săptămână!

Există câteva trucuri, micuțe mititele, de stimulare a bunei-dispoziții. 

CGC Manifesto- http://www.mscareergirl.com/

Beth Leslie, pe site-ul Classy Career Girl, ni le trece în revistă:

sursa: Just the Design

1.  Super haine
Toți ne simțim extraordinar când ne îmbrăcăm bine, nu este o fantezie a minții noastre de dependenți de shopping. Se pare cã suntem ceea ce purtăm. Îmbrăcămintea formală stimulează procesul cognitiv iar psihologia culorilor este și ea o realitate. Doar două exemple: dacă purtăm albastru ni se îmbunătățește spiritul creativ iar hainele roșii duc la îndeplinarea cu brio a sarcinilor mărunte și detaliate.

sursa:Depositphotos

2. Planuri

Chiar dacă ne place ceea ce facem, asta nu înseamnă că de-abia așteptăm să ne ridicăm lunea din pat. Deci, trebuie să ne propunem ceva ce vom aștepta într-adevăr cu nerăbdare. Fie că este vorba de o cină într-un restaurant drăguț sau de o întâlnire cu prieteni vechi, numai gândul la ce va urma ne va face să zâmbim deja la prima oră a dimineții de luni!

3. Exercițiu fizic

Poate nu este exact ceea ce vrem să auzim dar dovezile sunt copleșitoare și nu pot fi ignorate. Exercitiul fizic ne face bine: mărește nivelul de energie, stimulează gândirea, este antidepresiv. Să ne apucăm de alergat sau de gimnastică la prima oră poate părea infernal, dar rezultatul este că ne vom simți bine pe întreg parcursul zilei. Care este trucul ca să ne pornim cu avânt? Să alegem un tip de exercițiu care ne place cu adevărat.

4. Un mic obiectiv

Succesele ne fac întotdeauna să ne simțim bine. Ca atare, ar trebui să ne planificăm în fiecare zi un modest obiectiv și să-l îndeplinim. Trebuie, însă, să evităm obiectivele generale sau  prea ambițioase ("să slăbesc", "să îmi termin romanul"). Trebuie în schimb să ne propunem obiective mici, măsurabile, pe care să le putem atinge cu ușurință și cu efort redus. "Să mă înscriu la o clasă de zumba" sau "să scriu 10 pagini din noul meu roman". Obiectivele mici ne mențin pe drumul cel bun unde, în curând, le vom bifa și pe cele mari!

5. Un playlist de dimineață

Muzica are un impact semnificativ asupra psihicului nostru, iar unele melodii reușesc să determine în noi acea dispoziție pozitivă necesară întregii zile. Ne putem face o listă cu melodiile preferate și o putem asculta în timp ce ne pregătim de muncă. Dacă ne-am putea și mișca un pic la refren, ar fi și mai și.

Odată, pe blog, am scris despre o melodie pe care psihologii o consideră ideală pentru începutul de zi. Dacă vreți să știți despre ce era vorba, dați un click aici: https://www.youtube.com/watch?v=dvgZkm1xWPE

sursa: Mobile Text Alerts

6. Mesaje de alertã ale celularului

Haideți să fim onești. Câte dintre mesajele de luni dimineața ne fac cu adevărat fericiți?

E-mailurile de la birou, sms-urile de la cineva drag, toate pot fi citite și mai târziu.
Să punem deoparte dimineața de luni. Să ne-o dedicăm nouă înșine, asigurându-ne că nu vom avea influențe negative sau deranjante în vreun fel.
Numai așa, vom reuși să ajungem într-un spațiu pozitiv, ceea ce înseamnă calm și pregătire pentru ziua ce va urma.

Cam acestea ar fi sfaturile unui specialist. Nouă ne rămâne doar să verificăm dacă ni se potrivesc, în tot sau în parte.

Iar noi, doamnelor, haideți să ne rujăm cu rujul preferat, cel care ne-a “usturat” un pic la portofel și, prin urmare, l-am pus deoparte pentru ocazii speciale și să începem a treia săptămână din mai, luna florilor!

sursa: House by the side of the road

Un început bun!

Ziua imposibilă...

Sunt zile în care sună ceasul deșteptător iar tu ești amorțit, parcă de-abia te-ai culcat.
Pătura are efectul unei îmbrățișări din care nu ai vrea să te desprinzi vreodată, poziția de somn pe care ți-ai găsit-o este cea ideală, iar ziua se prezintă ca o gaură neagră care abia așteaptă să te înghită.
Iar, apoi, cam toate o țin langa. 
Ca să economisești timp, nu mai încălzești laptele, îl torni în ceașcă direct, abia scos din frigider, și îți răcești toată cafeaua exact în ziua friguroasă în care contai să îți dezmorțești un pic sufletul. Asta în cel mai fericit caz, dacă nu ți-a dat cafeaua în foc și stai să speli aragazul înghițind cu noduri micul tău dejun improvizat. 
Te duci în baie să îți machezi pe fugă cearcănele nopții și mâneca de la bluză se agață de clanță provocându-ți o vânătaie frumoasă într-un loc perfect vizibil pentru ceilalți.

Ce să mai spun de situația când, în sfârșit, ești gata și ăluia mic, înfofolit pentru o zi de școală friguroasă (și afară și înăuntru!) îi vine din nou la toaletă. Dezbrăcarea și fuga...
Capacul la toate?
Știi că e ziua de curățenie iar aspiratorul nu este punctul tău forte.
Folosim un pic muzica?
Eu m-am informat și uitați ce am găsit. Potrivit unui studiu realizat de Spotify în colaborare cu psihologul David M. Greenberg, există anumite caracteristici pe care ar trebui să le aibă cântecele trezirii. 
- O CREȘTERE GRADUALĂ: melodiile care încep ușor și construiesc treptat sunete mai elaborate. Cu toții avem nevoie, mai mult sau mai puțin, de o revenire treptată la realitate.
-POZITIVITATE: Textul este important, odată ce ne trezim. Trebuie să fim bine motivați să ne confruntăm cu noi și cu lumea din jur.
-RITM: Este necesar un pic dacă mai vrem să ne și mișcăm. 

Soluția? Viva la Vida - Coldplay https://www.youtube.com/watch?v=dvgZkm1xWPE

Ce părere aveți?
Vi s-a întâmplat? Ce soluție ați aplicat ca să rupeți cercul vicios?

Și pentru că am vorbit de copii, iată darul meu pentru sfârșitul de săptămână: PĂLĂRIA CU POVEȘTI (2) - Toporul de aur

Lectură plăcută!