Highlife în bucãtãrie

Nu mã omor dupã emisiunile de bucãtãrie. Dacã e sã spun drept, nu mã omor nici dupã gãtit.

Dar (cã întotdeauna existã un dar), cum zic italienii, am fãcut din necesitate virtute.

Când schimbi locul, schimbi țãrile și tradițiile, chiar și temporar, trebuie sã îți organizezi viața și familia ca în armatã. În comunitate și comuniune, uniți, cu grijã unul pentru celãlalt. Iar grija, atât la români cât și la italieni, se manifestã și (sau, mai ales!) printr-o mâncare bunã, o farfurie caldã, un desert delicios la cafea. Așa cã diversific meniul pe cât pot și mã duce imaginația, cu atenție pentru orice idee, fãrã sã mã las prinsã de tipicul snobism european fațã de încercarile (și reușitele) culinare ale americanilor.

De când Julia Child le-a introdus în mod serios filosofia gurmandã francezã cu rețetele ei, americanii au știut sã confere bucãtãriei europene un anume pragmatism, tipic pentru viața de dincolo de Ocean. Cu alte cuvinte, gãtești bine dar și repede, pui pe masã un fel de mâncare gustos pentru care nu ai stat toatã seara la aragaz. Mai ales în cursul sãptãmânii când totul e pe repede înainte.

Acestea fiind zise, trebuie sã menționez, fie și în treacãt😉, pasiunea mea pentru filmele americane. Dintotdeauna! Așa cã, prin reflexie, îmi place tot ce e viu, spontan, plin de umor, emisiuni sau înregistrãri cu protagoniști joviali și exagerat de optimiști. Caut, cum ar spune un amic sommelier, sparkling-ul unui prosecco de calitate care nu ți se suie la cap, dar te binedispune.

Și am dat peste blonda și voluptoasa Daphne Oz, mamã de familie (4 copii), membru al unor jurii în emisiunile-concurs culinare.

Cu o moștenire geneticã turco-italianã, Daphne Nur Oz, în cadrul informal și curat al bucãtãriei sale, prezintã rețete simple cu savori exotice. 

Se mișcã cu nonșalanțã și bunã dispoziție pe Facebook, Instagram și Tik-Tok, cu reminder-uri pe Twitter.

Totul pe acordurile de început ale melodiei La Madrague interpretatã de o altã voluptoasã a ecranului, Brigitte Bardot.

Gãtește uneori și cu copiii sãi veseli și blonzi, pe care îi lasã sã împrãștie fãina, precizând cu zâmbet larg și stil direct cã nu face ea curãțenie dupã.

În afarã de a o urmãri de plãcere, am încercat pânã acum douã dintre rețetele ei: 

Supa de linte pe care am transformat-o într-o cãlãtorie exoticã doar cu un pic de cumin, dafin, scorțișoarã și cartofi dulci, și puiul cu fenicul, lãmâie și curmale.

Nu are rost sã descriu rețete și sã analizez condimente. 

Ideea e cã ...dã idei! 

E o continuã sursã de inspirație.

Dupã care, fiecare își ajusteazã cantitãțile și ingredientele.

Cãrțile ei nu pot fi considerate doar culegeri de rețete, simple cãrți de bucate. Ele alterneazã imagini de familie cu explicații riguros științifice legate de anumite ingrediente care pot face diferența dintre o salatã searbãdã și un mixt exotic de ierburi, oferã secrete culinare pentru o mâncare nu doar gustoasã dar și sãnãtoasã. Daphne Oz pune mereu accent pe ideea participarii tuturor simțurilor noastre la prepararea unui anumit fel, la aranjarea lui pe o farfurie sau într-un bol imens din bambus. Orice carte a ei este aproape un îndreptar de fericire nu doar în bucãtãrie în plin proces de preparare a mâncãrii (ceea ce sã recunoaștem nu e puțin lucru!), ci și în familie, fãcând din fiecare moment de întâlnire cu cei dragi un prilej de sãrbãtoare. 

Cu naturalețe și simplitate, chiar dacã nimic nu e simplu fiindcã are o pregãtire serioasã (este, printre altele, absolventã a Institutului pentru Nutriție Integrativã) și când vorbește despre anumite alimente știe cu exactitate ce spune.

Dincolo de toate, rãmâne acea simplitate care recreeazã atmosfera de familie, a unei bucãtãrii calde și primitoare cu o razã de soare în ea, nu doar luminoasã ci și sexy. 

(de exemplu, click aici + click aici ...

... și cu maionezã de post o rețetã delicioasã și sãțioasã: click aici)

Poftã bunã și...inspirație!

Oameni potriviți

 (sau Pofta vine...vãzând)

Toatã viața am fost pofticioasã. Nu am mâncat mult, nu îmi lasã gura apã chiar orice delicatesã.

Îmi vine și acum însã o poftã nebunã mai ales când vãd anumite persoane mâncând. Sau doar gustând. Sau doar privind un fel de mâncare.

Au ceva care te face sã deschizi ușa frigiderului și sã te înfrupți cu ce gãsești pe acolo. Sau doar sã bei un pahar cu apã. Dar altfel decât o faci de obicei. Sau în alt tip de pahar.

Așa am avut o vecinã care pocnea ușor din fãlci când mânca (absolut orice!) și își însoțea apetitul sãnãtos cu fraza adresatã gazdei: "Madam, este foarte bun". 

Apoi, o prietenã care mânca doar așezatã comod (chiar și pentru scurt timp), poziție dreaptã, elegantã pe scaun, mișcãri lente, degustare însoțitã de o clipire aproape imperceptibilã a ochilor.

Zilele trecute, pofticioasa din mine a descoperit-o pe Suzanne Husseini, chef, autor de cãrți culinare, gazda unor emisiuni de televiziune de mare succes. Născută în Kuweit din părinți palestinieni, a emigrat cu familia în Canada când avea doar 4 ani și a început o nouă viață acolo. Mama sa a continuat să gãteascã preparate din Orientul Mijlociu și, deși Suzanne a învățat multe rețete internaționale, bucătăria arabă a rãmas iubirea sa pe care o împărtășește celorlalți prin cãrți și emisiuni de televiziune.

Nu numai cã explicã foarte bine și amãnunțit ceea ce preparã într-o bucãtãrie simplã și adaptatã unei transmisiuni pe Facebook, dar își însoțește explicațiile cu gesturi de-a dreptul voluptoase. Îți vine sã faci imediat pita, hummus-ul sau vânãta afumatã.

Conopida simplã la cuptor (doar cu ulei de mãsline și sare) am încercat-o și e foarte bunã, în special pentru o zi de post.

Suzanne gãtește fãrã acel aer de gospodinã neglijatã (sau neglijentã😉), împodobitã cu accesorii care de care mai interesante (cercei fistichii, inele mari cu design aparte).

Așa cum îi stã bine unei femei elegante!

Iar când gustã... acolo pofticioasa din mine se pierde!

Ceea ce vreau sã spun astãzi este cã în orice domeniu avem nevoie de cineva care sã ne inspire nu numai prin profesionalismul sãu, ci și prin felul de a fi, de a-și trãi și explica pasiunea. Cineva care sã ne ajute sã ne relaxãm, sã simțim latura umanã a fiecarui lucru bine fãcut. 

Chiar și virtual.

Trebuie sã ne alegem personalitațile de urmãrit care ne desprind de cotidianul nostru, uneori frustrant, într-o manierã inteligentã și relaxantã.

Un hobby este o treabã serioasã, poate fi o altã lecție în școala vieții, dar cu alte culori, ritmuri și sunete.

Iar când alegem bine constatãm cã oamenii sunt mereu o inepuizabilã sursã de inspirație.

 

 "Cel mai bun fel de mâncare pe care l-ai avut vreodată în viața ta a fost probabil la masa mamei tale. E iubire ceea ce mănânci."

(Suzanne Husseini)

Culorile sănătății

Bună dimineața sau bună seara. 

La fiecare după meridianul său geografic.

Astăzi mi-a ieșit cafeaua perfectă. Cât trebuie cafea, cât trebuie lapte, cu zahărul am exagerat un pic. Catifea, nu alta.  E nevoie de așa puțin ca să ne începem bine ziua! 

Sursa: Focus Collection

Aburii cafetierei care parfumează toată bucătăria și apoi amestecul acela voluptuos care îți pune sângele în mișcare. Și creierul!

Știu că atunci când ești pe fugă și ziua are ritmul sacadat al cronometrului de curse, nu întotdeauna primele ore ale dimineții debutează bine. 

Eu am un secret. Ca să fiu sinceră l-am prins din filmele americane pe care le ador: 

cănile colorate (sau ceștile, depinde de cantitatea de cafea).

Schimbă totul, ne schimbă și surâsul. 

Exact ca rujul aprins și pantofii roșii. Să nu divaghez însă. 

Las subiectul pentru când va ploua rău de tot și nici cafeaua nu va ieși bună. În situație de criză...

Dar mâncarea? Are efect dacă e în ...culori?  

Ei bine am găsit răspunsul și, evident, nu îl țin pentru mine.

sursa: Wellness Today

Este vorba despre dieta culorilor sau dieta colorată. Alegeți cum vă place să o numiți.

Dacă vă interesează (și am acolo și o rețetă micuță!) vă propun pagina TERAPIA PRIN MÂNCARE: Regimul "colorat". (click AICI)

Iar pentru partea muzicală, asortat cu subiectul, un "Deal cu afine" sau  Blueberry Hill (click AICI). 
Pentru amatorii de "senzații tari" am pregătit o surpriză (click AICI). 

O săptămână frumoasă!

Anul Nou Lunar (TET)

Astăzi este prima zi din Anul Câinelui. Mie deja îmi place acest an fiindcă iubesc inteligența și fidelitatea celui mai bun prieten al omului.

În Ho Chi Minh, în afară de expozițiile de flori din centrul orașului, de copăceii colorați și de tot ce înseamnă strălucire în roșu (culoarea care alungă răul), localnicii au preocuparea mâncării. Cum se putea altfel într-o bucătărie care este considerată una dintre cele mai gustoase din lume?

Dacă în nord influența vecinilor chinezi se face simțită, în sud influența cambodgiană și clima tropicală își spun cuvântul. Rezultatul este foarte bun și constă în arome proaspete, mult coriandru (eu numai în supele lor am reușit să îl mănânc că, altminteri, are gust de apret!),  felurite ierburi și condimente, preparate de cele mai multe ori dulci.
Însă, pentru TET există și tradiții alimentare ce țin de prezența pe masa de sărbătoare a unor produse cu semnificație foarte importantă, aproape vitală pentru a păși în noul an cu dreptul.

Unul dintre ele este POMELO,  un fruct din familia citricelor (Citrus grandis), care crește în țările Asiei de Sud-Est. Fructul este un izvor de sănătate prin bogăția sa de vitamine și minerale. Conține luteina, betacaroten, potasiu, fier, magneziu, calciu, la care se adaugă vitamina C și complexul de vitamine B. 

Dar să nu vă imaginați ca asta ne interesează pe noi acum de TET!
În China, Pomelo a fost cultivat pentru prima data in anul 100 î.Hr., fiind considerat de chinezi ca având calități magice de apărare contra relelor.
Vietnamezii îi atribuie puteri miraculoase pentru noroc și prosperitate. Ca atare, exemplarele cultivate pentru TET sunt supuse unui adevărat procedeu de modelare.

Pentru a căpăta aspectul unui lingou de aur este pus într-o asemenea formă și ținut în matriță timp de o lună sau două.

Iar ca rezultatul să fie pe de-a întregul satisfăcător pentru clienți, coaja este inscripționată cu cuvintele tai (bani) și loc (noroc).

Grădinarii mai iscusiți reușesc să imprime în coajă și harta Vietnamului.

V-am zis eu, oameni mândri!

Pentru că vorbim de Asia și tradițiile sale, să amintim un pic și China și vă invit la un Marș Radetzky deosebit. În fond, este Anul Nou.

La Mulți Ani și o zi frumoasă!

Ca de obicei, vă propun pentru week-end o nouă pagină, TERAPIA PRIN SHOPPING: Vietnam, Bến Thành Market - Saigon