miercuri, 3 martie 2021

Micile bucurii

 

Pânã acum ne-am tot spus, aproape ca un refren, cã viața este fãcutã din bucurii mãrunte, cã nu destinația ci drumul conteazã, cã un om adevãrat gãsește motive sã surâdã în fiecare zi și în orice împrejurare. Ne-am tot spus aceste lucruri, le-am citit prin cãrți de dezvoltare personalã sau le-am auzit de la rude și prieteni. Atãt de des cã ne-am obișnuit, am surâs și am trecut mai departe la grijile noastre.

Dar la vreme de pandemie, sã te bucuri de orice fleac, de orice întâlnire (chiar și virtualã) a cãpãtat alta valoare, a prins alte dimensiuni. Mai mult decât atât, a devenit esențial sã cultivi pasiunea, sã cauți ceea ce te încarcã pozitiv, sã îți antrenezi mintea și sã îți tonifici sufletul.

În ce privește un hobby sau altul, fiecare are gusturile sale și își ia puterea din ceea ce îi place. 

Dar pentru suflet, acolo e altceva! E nemãrginit precum cerul, e adânc precum marea. Sufletul ne definește dar nu știm sã îl definim.

Se încarcã dintr-o rugãciune, se încãlzește cu o îmbrãțișare. Sau un gând bun. Sau un mesaj.

Azi dimineațã mi-a venit în minte o imagine. 

Goldie Hawn, eterna adolescentã a cinematografiei americane. Surâs luminos, ochi de culoarea cerului, privire dreaptã, niciodatã prea serioasã.

Rol principal în comedii potrivite pentru întreaga familie, protagonista unor interviuri spumoase, aproape patruzeci de ani cu același partener de viațã (Kurt Russell). O feblețe de femeie, cum am spune noi...

Mie însã mi-a reamintit de o prietenã. De fapt am avut revelația asemãnãrii lor. Azi dimineațã. Și i-am trimis amicei mele un sms. Fiindcã suntem pe continente diferite, la ea e încã noapte adâncã.

Dar când se va trezi, la cafeluțã, va vedea poza de mai sus, argumentația mea și urarea de o zi bunã.

Și va zâmbi. Cunoscând-o bine pot spune chiar cã va râde din toata inima.

Nu-i așa cã e ușor sã îți încarci sufletul? 



   



 

Trezire

Inaugurazione della strada ferrata Napoli-Portici, 1839  Zilele trecute cãutând o imagine care sã se potriveascã unui text, am dat peste luc...