Generalizări...

sursa: stuff co nz 

Într-o dimineață în mijlocul traficului din Saigon, uitându-mă la marea de scutere cu părinți care își duceau copiii la școală, m-a "lovit" o idee, zic eu, destul de interesantă. Nu este poate originală, dar ar fi o soluție la încrâncenarea și ura asta care ne încearcă, om cu om.

Ar trebui evitate generalizările. Poate, atunci, am fi atenți unii la alții, ne-am cunoaște mai bine și ne-am și înțelege.

Să mă explic.

Când ne pregăteam în familie să plecăm pe undeva și țineam morțiș să ajungem la aeroport cu cel puțin două ore înainte de decolarea avionului, aveam obiceiul să spunem că "românii își iau mereu o măsură de siguranță".

Acum, dacă cuget un pic, cam așa precum Gânditorul de la Hamangia,

sursa: coman Wiki

ajung la concluzia că, în realitate, așa am fost educată. 

Trebuia întotdeauna să mă gândesc și la neprevăzut, o întârziere a metroului în ziua vreunui examen la facultate, un accident care blochează traficul pe drumul spre Otopeni și așa mai departe.

Aveam colegi care se prezentau la examene în ultimul moment, gâfâind din toți rărunchii și transpirând din abundență. Am întâlnit conaționali pe care toți ceilalți călători, îmbarcați și așezați cuminți pe locurile lor, îi așteptau să își termine de făcut cumpărăturile prin duty-free.

Deci, eu nu cred că așa sunt românii în general, ci depinde de bunul-simț și educația de acasă.

Nimeni nu e buricul pământului și e foarte bine așa.

În loc de încheiere. Nu numai italienii sunt broscari! Suntem și noi românii!

Pe vremuri (și am senzația că și în prezent) broaștele se numeau "pui de baltă" și la Constanța, într-un restaurant unde mâncau duminica lucrătorii portuari cu familiile lor, se serveau cu mămăligă și mujdei de usturoi. 

sursa: Rtv.net 

O bunătate!!!