vineri, 26 ianuarie 2018

Talent

"La Douleur" (Durerea) este un film francez care a avut premiera pe 24 ianuarie.

Misiunea realizatorului Emmanuel Finkiel era din start una dificilă întrucât este vorba despre o ecranizare a unei cărți. Nu vorbim despre orice carte, ci despre una dintre cele mai importante opere ale scriitoarei Marguerite Duras. Deci, nu vorbim nici despre o scriitoare oarecare, ci despre cea definită drept misterul literaturii.


În iunie 1944 Franța se află sub ocupație germană. Scriitorul Robert Antelme este arestat și deportat. Tânăra sa soție, Marguerite, scriitoare și activistă în mișcarea de Rezistență, nu reușește să obțină nicio informație despre soțul său. Dispusă la orice sacrificiu pentru a-l regăsi, Marguerite se întâlnește cu un agent francez din Gestapo, Rabier, un bărbat singur și confuz. Cei doi încep o relație ambiguă care, deseori, se confundă cu însăși atmosfera din jurul personajelor. O agonie lentă și silențioasă pe fondul mișcării de Rezistență și în haosul eliberării Parisului.

O operă autobiografică cu puternică încărcătură istorică și emoțională, un text despre care autoarea spunea că nu este literatură, ci ceva în plus și ceva în minus. Un film pentru actori cu umeri largi, cum se spune, adică cu experiență și dexteritate în trecerea de la o nuanță la alta a interpretării.

Actrița aleasă să o întruchipeze pe Duras nu îi seamănă fizic. Este blondă cu ochi albaștri în timp ce Marguerite era brunetă cu ochii verzi.
sursa: marieclaire.fr
Melanie Thierry are treizeci și șase de ani și are ceva din Brigitte Bardot, un aer din alte timpuri, o divă care nu dorește să fie astfel considerată. Nu a vrut să o imite pe Duras, nici măcar nu a încercat. A ales însă ceva ce i s-a părut durasian, forța dublată de fragilitate, și a construit personajul.
Nemachiată, cu privirea câteodată de nepătruns, Melanie transmite exact ceea ce era Marguerite Duras: percepție, senzație.

Succesul de public și de critică este pe măsura talentului ei.

"Un film puternic, rar, pasionant" – Telerama
"O alchimie de o forță nebună" – Premiere
"O adaptare bulversantă" – Positif

Talentul creează personaje, iar din trailer-ul pe care l-am văzut, nu cred ca o altă artistă să fi reușit o astfel de apropiere de spiritul scriitoarei franceze.

Și pentru că am vorbit de o mare scriitoare, în plus se apropie weekend-ul, cum era să vă las fără ceva nou de citit?
Deci, Terapia prin cultură: Marguerite Duras, între viață și ficțiune


Lectură plăcută!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Martor

  Zilele trecute am revãzut filmul "Shall We Dance?" . Producție 2004.  Deja vechi.  Douãzeci de ani!  Ce repede trece timpul... V...