Cicoarea, denumită și planta ”puternică” fiindcă înflorește până toamna târziu, are o mulțime de calități terapeutice dintre care cele mai importante sunt considerate efectele sale protectoare asupra ficatului şi bilei.
Testele de laborator au demonstrat cicoarea ca fiind una dintre cele mai generoase surse de vitamine (A, B, C, E şi K), cu un conţinut bogat în săruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, zinc şi magneziu), în ulei volatil, dar şi în compuşi amari, precum inulina.
În zilele foarte stresante sau în perioada examenelor, fitoterapeuţii ne recomandă „cafeluţa de cicoare".
Exact aici am vrut să ajung!
Eu beau o cafea cu lapte dimineața și am energie pentru toata ziua. În teorie.
În practică, ar mai fi nevoie de o doză pe la prânz dar am început să mă feresc de a repeta procedeul atât pentru sănătatea inimioarei cât și a stomacului.
Și atunci? Atunci am descoperit aici, la Saigon, cicoarea solubilă cu gust de cacao.
Este din import, o fac francezii, o aduc tot ei. O linguriță într-o ceașcă normală (de preferat cu mesaj motivațional), apă caldă și un strop de lapte, dacă se dorește. Și ești ca nou și de la prânz încolo.
De ce am numit-o de embargo?*
Pentru că a intrat în obiceiurile alimentare franceze atunci când Napoleon, în 1806, a pus embargo pe importurile de cafea și zahăr din Anglia.
Iar în prezent se pare că belgienii sunt cei mai mari consumatori și sunt extrem de atașați de o marcă istorică, Pacha, astăzi parte din grupul Leroux.
Deci, haidem! La o ceșcuță de cicoare...
O zi frumoasă!
*EMBARGÓ, embargouri, s. n. 1. Interzicere de către un stat a exportului sau importului de mărfuri ori a capitalurilor într-o sau dintr-o țară, ca sancțiune pentru încălcarea unor reguli sau principii de drept internațional sau ca mijloc de presiune politică. 2. Reținere de către un stat a navelor comerciale sau de mărfuri ale altui stat aflate pe teritoriul său (în condițiile în care a survenit un conflict între statele respective). – Din fr. embargo.[1]
Sursa: dexonline.ro
Testele de laborator au demonstrat cicoarea ca fiind una dintre cele mai generoase surse de vitamine (A, B, C, E şi K), cu un conţinut bogat în săruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, zinc şi magneziu), în ulei volatil, dar şi în compuşi amari, precum inulina.
În zilele foarte stresante sau în perioada examenelor, fitoterapeuţii ne recomandă „cafeluţa de cicoare".
Exact aici am vrut să ajung!
Eu beau o cafea cu lapte dimineața și am energie pentru toata ziua. În teorie.
În practică, ar mai fi nevoie de o doză pe la prânz dar am început să mă feresc de a repeta procedeul atât pentru sănătatea inimioarei cât și a stomacului.
Și atunci? Atunci am descoperit aici, la Saigon, cicoarea solubilă cu gust de cacao.
Este din import, o fac francezii, o aduc tot ei. O linguriță într-o ceașcă normală (de preferat cu mesaj motivațional), apă caldă și un strop de lapte, dacă se dorește. Și ești ca nou și de la prânz încolo.
De ce am numit-o de embargo?*
Pentru că a intrat în obiceiurile alimentare franceze atunci când Napoleon, în 1806, a pus embargo pe importurile de cafea și zahăr din Anglia.
Iar în prezent se pare că belgienii sunt cei mai mari consumatori și sunt extrem de atașați de o marcă istorică, Pacha, astăzi parte din grupul Leroux.
Deci, haidem! La o ceșcuță de cicoare...
O zi frumoasă!
*EMBARGÓ, embargouri, s. n. 1. Interzicere de către un stat a exportului sau importului de mărfuri ori a capitalurilor într-o sau dintr-o țară, ca sancțiune pentru încălcarea unor reguli sau principii de drept internațional sau ca mijloc de presiune politică. 2. Reținere de către un stat a navelor comerciale sau de mărfuri ale altui stat aflate pe teritoriul său (în condițiile în care a survenit un conflict între statele respective). – Din fr. embargo.[1]
Sursa: dexonline.ro
Ce frumos si util, chiar aveam nevoie de un protector pentru ficat si bila si habar nu aveam de cicoare :)
RăspundețiȘtergere