joi, 7 octombrie 2021

Flori, fete, filme sau băieți, melodii sau cântăreți

 

Despre ce să scrii în pandemie? Cu frica zilei de mâine, cu scumpiri în lanț și cu haos în societate?

Să începi să îți spui și tu părerea?

Sigur, la cafenea ești un pic ca barmanul care își ascultă cu răbdare clienții la bar. Mai mult, exprimă acolo o opinie, două și, eventual, dă sfaturi.

Dar este cu adevărat util să fii reflexia unor probleme care se tot repetă? Și, mai ales, ăsta e scopul?

Cafeneaua noastră virtuală înseamnă altceva. Scopul ei este să ne "detașăm", să uităm pentru câteva minute de ceea ce ne apasă, ne doare sau ne îngrijorează. Să discutăm despre flori când afară copacii încep să se golească de frunze, despre plajă când furtuna bate-n geam, despre mare când suntem în prag de iarnă, despre spectacole când avem scadențe pentru proiecte de birou.

Adică un fel de flori, filme, fete sau băieți, melodii sau cântăreți...

Vă mai aduceți aminte jocul din fața blocului? O mai fi știind cineva astăzi șotronul? 

Nu îmi spuneți că erau timpuri mai bune. Nu știu dacă erau mai bune, dar generația prezentă nu este oricum generația noastră. Sau, cum bine spunea părintele Necula, nu îi mai criticați atât pe tineri că stau pe telefoane și tablete, că vă place atunci când intervin și vă rezolvă problemele, sau când la cursurile online au ajutat profesorii neștiutori cu tot felul de instrucțiuni și manevre informatice.

sursa: New York Times
Asta e viața. Asta e  lumea. 

Merge înainte. Cu  sau fără noi și  opiniile noastre  uneori, să mă  iertați,  de persoane  frustrate.

Nicio generație nu este ca cea precedentă. Nu a fost nicicând și nu va fi oricum.

Cu atât mai mult ar trebui să-i înțelegem și să nu le mai transferăm LOR toate filosofiile NOASTRE de viață, obsesiile SF, nostalgiile unor timpuri mai bune. 

Dacă vreți, este exact ca atunci când lași cuiva o casă. Îi lași o simplă structură, un punct de plecare, dar nu începi să îi condiționezi viața acolo, să îi impui să nu schimbe mobila, ușile și ferestrele, să nu facă nicio îmbunătățire. 

Dacă nu ești capabil de asta, mai bine nu îi lași nimic și își face singur totul.

Dacă lași la o parte ego-ul, karma, "eul" sau cum vreți să numiți fraza aia celebra "Stai să îți explic eu cum stau lucrurile", dacă "uiți" un pic și asculți mai mult, ai șansa unei tinereți veșnice.

Ioan Paul al II-lea pe care eu îl citez de câte ori am ocazia  (mândră nevoie mare de a fi născută în aceeași zi cu el...și fără vreun merit în asta 😉) obișnuia să spună că dacă te însoțești cu tinerii rămâi mereu tânăr. Eu, văzându-i pe cei din generația mea, am un pic de dubii. Când își pun la lucru mintea aia plină de conspiraționism și scenarii apocaliptice reușesc să le stingă lumina (și speranța!) chiar și celor mai "înrăiți" optimiști.

Dar, tot Ioan Paul al II-lea mai spunea ceva...

Deci, ăștia de 50 de ani (și nu numai): Filme, fete, flori sau băieți, melodii sau cântăreți?

 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Discurs laic...

Astăzi este Sfânta Paraschiva, marea sărbătoare ortodoxă a românilor. Este Sfânta de la Iași. A noastră. A tuturor. A început cu polemici, c...