vineri, 15 iunie 2018

Viața ca un teatru

sursa:Choose Marshall
Când văd viața celorlalți am uneori senzația că privesc o piesă de teatru. Cu actori care intră în cadru, sau se retrag discret în culise, ori ies din scenă în mod surprinzător.
Anthony Bourdain era un artist al bucătăriei, un veșnic căutător al autenticității și al tradiției din spatele unei simple rețete. Mergea dincolo de aparențe, căuta bucuria și liniștea pe care el, probabil, nu le-a avut.
Alessandra Appiano, scriitoare și ziaristă italiană, era o profesionistă desăvârșită și rafinată, o femeie cu bun-simț, discretă, dar cu opinii puternice în favoarea adevărului.
sursa: Page six
Kate Spade era o celebră creatoare de modă, un mit al adolescentelor americane care trecuseră pragul maturității cu poșetele ei. Chiar dacă, așa cum spunea într-un interviu,  ea adora pantofii și întregul lor proces de design. O femeie care s-a retras din activitate timp de 9 ani, pentru a-și crește fata. Iar, apoi, a revenit și a recucerit publicul.
Cei trei și-au luat viața la o distanță de câteva zile unul de celălalt. De atunci, fiecare comentator de televiziune, amic, rudă, coleg sau simplu binevoitor continuă să caute o explicație rațională a sinuciderii. Poate ea există, cu atât mai mult cu cât acest gest este de multe ori premeditat, autorul său îl pune în practică cu mare atenție pentru detalii și cu grija de a obține efectul dorit.
Vorbim în aceste trei cazuri de oameni realizați, profesioniști stimați în domeniile lor. Aparent, fără boli incurabile sau alte tare pe viață.
De ce? Ce nu a mers? Unde s-a produs scurtcircuitul?
Nu a mers mintea, nu a mers inima, s-a poluat sufletul. Ca intr-o mașinărie perfectă care o ia razna, în care nu mai funcționează nimic. Depresia este de cele mai multe ori  una dintre cauze. Acest rău crâncen al epocii noastre. Oameni care se luptă cu această boală fără să știe uneori că o au. Se luptă toată viața, se mențin puternici în ochii celorlalți iar în momentele de slăbiciune renunță la luptă.
Oameni pe care îi considerăm frumoși și talentați. Numai că ei, atunci când se uită în oglindă, nu se văd cum îi vedem noi. Probabil nu se văd deloc.
Pentru ei, pentru toți cei care luptă cu fantomele propriei existențe, pentru noi toți și sănătatea noastră fizică și mentală, vă propun un imn închinat vieții.
DOMENICO MODUGNO

Meraviglioso (Minunat), muzica Domenico Modugno, versurile Riccardo Pazzaglia, spune povestea unui personaj care, într-o seară, decide să-și pună capăt zilelor aruncându-se în râu. Dar, "un înger îmbrăcat ca un trecător" îl oprește și îl convinge să nu comită gestul nebun, întrebându-l cum de nu poate vedea cât de minunată este lumea, cum nu poate observa că până și "durerea voastră poate să apară minunată".
LUIGI TENCO

Cântecul a fost respins în 1968 de către comisia de selecție a Festivalului Sanremo, fiind considerat inoportun la numai un an după tragica dispariție a compozitorului Luigi Tenco care își luase viața într-o camera de hotel, exact în timpul ediției precedente a festivalului italian.

sursa: Panorama/ Ph. Pietro Pappalardo
Eu v-o propun în versiunea modernă a grupului Negramaro și cu un videoclip în care apar scrise versurile. 
Citiți-le, traduceți-le și învățați-le pe dinafară. Merită!

Iar, pentru cultura noastră generală, aici este versiunea originală cu marele Domenico Modugno: https://www.youtube.com/watch?v=9DTlpzx5-pk

Un week-end frumos!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Trezire

Inaugurazione della strada ferrata Napoli-Portici, 1839  Zilele trecute cãutând o imagine care sã se potriveascã unui text, am dat peste luc...