duminică, 16 septembrie 2018

Luxul educației

sursa: Florida Politics
Am întâlnit la mare oameni fericiți. Nu pentru că stăteau cu familiile lor, citeau, scriau sau se jucau cu copiii. Nu pentru că ascultau o melodie bună în timp ce savurau un cocktail exotic.
Nu. Nimic din toate astea.
Erau fericiți pentru că puteau sorbi din pahare cu toată forța, pentru că vorbeau tare indiferent de loc și atmosferă, fiindcă se puteau așeza cu costumele mustind de apă în fotoliile elegante ale micului bar din hotel. Iar când li se atrăgea politicos atenția asupra conduitei nepotrivite, priveau cu ochi tâmpi, fără să se scuze de nimic, fără nicio apăsare de altfel.  
Apoi veneau MAMELE. Cohorta de doamne care fac din copiii lor centrul universului. Nu doar al lor, ci al tuturor participanților la viața pe planeta Pământ.
Iar dacă tu ai un copil care știe să stea cuminte la masă, să folosească furculița și cuțitul, să spună "mulțumesc", asta înseamnă că ești norocoasă. Ai un copil care ți-a fost trimis de pe Lună așa. Tu l-ai primit și...asta a fost.
Educația nu se pune! 
Dacă imprimi niște reguli acasă și în societate ești învechită, înregimentată mental și psihic, altă generație, depășită.
Vorbim des de pericolul rețelelor de socializare, uneori de pericolul ce stă la colț de stradă, dar educăm mai puțin. Sau pe sărite.
Ah, încă ceva. Nu prea am văzut copii cu cărți în mână. Cu tableta sau telefonul da!
Cartea e oarecum legată de tema aia plictisitoare de vacanță cu citit, rezumat etc. Și apoi cărțile costă. Da, există și varianta electronică dar noi iubim parfumul paginilor, al literelor tipărite. Așa că așteptăm să se ieftinească celuloza.
Până atunci, mergem la outlet și ne luăm brățări la modă, pantofi la reduceri, tricouri cu paiete cărora le poți schimba modelul. Cultivăm cumva creativitatea estetică a copiilor.
Este criză economică în toata Europa iar educația costă.
Și nu intră niciodată la solduri!

Pentru că vorbim de citit, un alt episod din Impresiile mele de vacanță: Geronimo Stilton, redactorul-șef al Gazetei rozătoarelor.
click aici: http://www.notadeculoare.com/p/blog-page_15.html
Lectură plăcută!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Martor

  Zilele trecute am revãzut filmul "Shall We Dance?" . Producție 2004.  Deja vechi.  Douãzeci de ani!  Ce repede trece timpul... V...