Nu, nu

Am citit zilele trecute pe Facebook (unde altundeva?) un citat aparținând lui Coco Chanel:

"Pentru a fi de neînlocuit trebuie sã fii diferit."

În vremea ei și ceva timp dupã aceea, spusele acestei creatoare de modã de înaltã ținutã, care vedea eleganța cu ruj și perle, care repeta de câte ori avea ocazia cã personalitatea pune în valoare hainele și nu invers, cuvintele acestei DOAMNE însemnau altceva.

Astãzi, nu fac decât sã alimenteze egocentrismul individului într-o societate în care trebuie neapãrat sã fii vãzut, trebuie sã ieși din rând cu orice preț și de câte ori ai ocazia. 

În consecințã, trebuie sã fii diferit. Cam aceasta ar fi cheia de lecturã astãzi. Sã faci ceva, orice, sã șochezi prin vorbe, fapte sau îmbrãcãminte. 

Oricum, numai sã ai reflectoarele pe tine în mica sau marea ta lume.

Ideea aceasta nu m-a atras niciodatã. Îmi place sã fac parte din auditoriu, dintr-o mulțime, ceea ce nu înseamnã neapãrat turmã, așa cum s-ar grãbi unii sã califice comportamentul firesc de "a sta în banca ta". Înseamnã, dupã mine, sã știi în fiecare clipã, fãrã a te anula în vreun fel, cã lumea nu a început și nici nu se va sfârși cu tine. Sã ai în cap aceastã idee sãnãtoasã (zic eu!) cã nu ești centrul universului, cã nu ai fost fãcut de Creator și apoi aruncatã matrița ca sã rãmâi unic și irepetabil precum operele de artã. 

În plus, când faci parte din mulțime, înveți altceva, asculți cu atenție, observi detalii. În anonimat, poți cântãri mai bine situații, oameni și lucruri, poți înțelege anumite nuanțe, poți admira, iubi și selecta cu atenție prieteni.

Taci și observi.

E ca atunci cînd scrii în loc sã vorbești. Exersezi logica ideilor așezate pe hârtie și...îți protejezi glasul. În lipsa zgomotului, reflecția capãtã alte valențe. E liniște și poți gândi.

Și mai am o problemã... sau o limitã, cum vreți sã-i spuneți. Nu cred cã suntem de neînlocuit.

Cred cu tãrie în valoarea și importanța fiecãrei vieți umane, o viațã datã de Dumnezeu, un dar de neprețuit și apãrat.

Dar nu suntem buricul pãmântului, viața se va stinge la un moment dat, înlocuitã tot de viațã.

Sigur, dupã cum spunea Maya Angelou, oamenii vor uita ceea ce ai spus, vor uita ceea ce ai făcut, dar nu vor uita niciodată cum i-ai făcut să se simtă.

Iar asta confirmã teoria mea (și a altora) cã viața e cu adevãrat prețioasã și trebuie sã o trãiești bine, sã îi dai conținut și sã îi oferi semnificație.

Dar... vei fi înlocuit. Acesta este mersul natural al lucrurilor.

Prin urmare, deși ador citatele, deși apreciez "pildele" și sfaturile de dezvoltare personalã, cuvintele creatoarei franceze nu îmi plac. 

Nu mai sunt potrivite.

Nu în acest context social. 

Nu în anul de grație 2023.

Nu.

"Modestia este fundația solidă a tuturor virtuților” 

(Confucius).