sâmbătă, 22 ianuarie 2022

Într-o clipă


" – Domnișoară, dansați?

– Nu pot, pentru că într-o clipă va sosi logodnicul meu.

– Într-o clipă ... se trăiește viața. ”

(Parfum de femeie, film 1992)


Într-o clipă se trăiește viața. Ce frumoasă replică!

Poate nu vorbim chiar de o clipă, dar atât pare când ne uităm în urmă. O clipă, un minut..

Dar câte se pot face într-un minut!

Se poate face un compliment care luminează o dimineață ploioasă.

Se poate admite o greșeală câștigând respect și oferind echilibru. Se poate cere iertare dâruind liniște sufletească. Se poate spune o vorbă de îmbărbătare câștigând un nou prieten. 

Îți poți schimba comportamentul și ai schimbat întregul curs al zilei. Al tău și al altora.

Este ca într-un lanț al Binelui.

Ca în filmul "Dă mai departe". (producție 2000, regia Mimi Leder, cu Helen Hunt, Kevin Spacey, Haley Joel Osment)

Vi-l mai aduceți aminte?

Eugene Simonet (KEVIN SPACEY) este un profesor de studii sociale, un om cu cicatrici fizice și emoționale. Nu mai are încredere că ceva se poate schimba în copiii pe care îi preia în fiecare an în clasa a șaptea, dar are pasiune pentru ceea ce face și o transmite cu speranța ca măcar un singur elev să îi ia teoriile în serios. El este la pământ, dar nu transmite și clasei propriul sentiment al înfrângerii, ci își transferă speranța către elevii săi.

Iar unul dintre ei răspunde...

Osment joacă rolul unui elev care găsește o modalitate prin care oamenii să practice acte de bunătate, aleatorii, un experiment pe care el speră să îl conducă. O schemă prin care lumea să devină un loc mai bun. Acest film nu este o capodoperă cinematografică, conține deseori scene dure sau limbaj nepotrivit, dar este o capodoperă a gândirii, o idee simplă dar genială. Ca într-un joc piramidal. Să înmulțești binele făcut. Binele nu trebuie să se întoarcă la cel care ți-a făcut un bine, ci trebuie dat mai departe și multiplicat.
Faceți un exercițiu de imaginație.
Gândiți-vă la o zi în care vă treziți, și nu găsiți nicio revărsare de ură pe nicio platformă socială, nicio "mică răutate" în vreun mesaj privat. Ba mai mult, cineva cunoscut (sau nu) vă răspunde la o cerere de ajutor și rezolvați o situație. Ce utopie, nu?

Acum imaginați-vă că, la rândul vostru, trebuie să faceți un bine altor trei persoane.
Cum vă simțiți? Ușurat sau îngrijorat?

Cum vă este ziua? Mai grea decât una normală?

P.S. Pentru cine dorește să revadă scena de tango (impecabilă) din Parfum de femeie, click aici 


 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Context...

Am început sã învãț italiana la opt ani, în clasa a doua a unei școli normale de cartier.  Am început cu muzicã, poezii, mici piese de teatr...